Ne place sa credem ca noi suntem fiintele tari care schimba oamenii si lumea, posibilul si imposibilul, adevarul vechi de cand secolele, barbatii de cand sunt toti nascuti sub un soare stralucitor de soacre bune si minunate. Hodoronc tronc buf, cat ai zice peste, ti-ai da duhul si ai invia la loc, poti sa rasufli linistita: ai terminat de mutat si muntii astia din loc. Dar, draga mea, chiar iti place sa te minti singura si sa crezi ca le poti face pe toate? Tu chiar crezi ca poti domestici o soacra inainte sa te nenoroceasca ea pe tine? Chiar crezi ca poti sa o educi fara ca ea sa-ti arate cum stie ce inseamna instruirea de pe vremea comunista?

Sa zicem ca soacra are multe in comun cu trasaturi cu mitocanismul. No problem, o poti cizela. Sa presupunem ca e neobrazata si iti da tie, indrazneata indraznetelor, lectii de tupeu. Da, cat ai zice marrr si fugi de aici... o poti da pe brazda (atentie, a nu se citi cu capul in brazda!). Sa ne treaca prin cap sa o luam asa cum e: necioplita. Nu-i nimic. Iei cutitul de bucatarie si iubirea de pe sare si incepi sa tai in carne vie (metaforic vorbind, in realitate iti este permis doar cand refulezi in vise).

Sa zicem ca esti mai inteligenta decat ea. It's ok: o poti face sa te creada prostuta. Dar oare chiar tine faza cu cocotatul soacrelor pe patul lui Procust si taierea lor in carne vie? Vom reusi vreodata, noi nurorile, sa ne facem soacrele dupa gustul, pipotica si dorintele noastre? N-as zice ba, n-as zice nici nu... Hammm.... Ramane de vazut. Daca am gasit insa barbatul perfect, alaturi de care ne vedem o viata intreaga, putem fi chiar atat de docile, tute si mironosite incat sa ne impiedicam in fericirea cea de toate zilele de o poama acra care urmareste sa ne acreasca cu orice pret? Nu, right? Mai intai de toate insa, sa recunoastem insa cand inamicul este real, cand soacra este realmente una falsa si prefacuta, fara promisiuni onorante de revenire pe drumul cel bun.

Sustine ca te iubeste mai mult decat pe fiul ei.

Daca nu stiai pana acum, soacrele acre se pot prostitua destul de bine si dulce din punct de vedere sentimental. Soacrele te lingusesc, te ridica in slavi in fata fiului preaiubit, te incoltesc cu dragalasenii si dulcegarii, unde scuipa dau apoi cu axion, te fac sa vezi ce inseamna intruchiparea bunatatii, ba chiar te trezesti peste noapte ca devii pentru toata ziua devii fiica pe care nu avut-o niciodata. Dar pana la proba contrarie... cand ii iesi din cuvant si ii devii inamic de moarte. Dar, chiar uman si omeneste vorbind, este posibil sa tina la tine mai mult decat la propriul copil?

Citeste in continuare »

Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:
Facebook Google Twitter

Aboneaza-te la Kudika sau conecteaza-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.

Vrei sa primesti zilnic cele mai interesante articole? Urmareste-ne pe Facebook!