Poveste de nunta: Irina Mohora si cea mai frumoasa zi din viata sa

Povestea incepe cam asa: dupa noua ani am dat o frumoasa petrecere adica, ne-am casatorit.

Cununia civila a avut loc chiar in ziua in care am sarbatorit cei noua ani iar ceremonia religioasa vara acesta. S-ar fi zis ca dupa atata timp nu am mai fi avut emotii. Ei bine, amandoi am fost mai emotionati ca niciodata!

Nunta, atat ceremonia cat si petrecerea au avut loc in aer liber, pe pontonul lacului Snagov, la Snagov Club. Intamplator am descoperit acest loc si pot spune ca a fost un fel de dragoste la prima vedere. Imi amintesc ca mi-am spus ca eu aici ma voi casatorii si asa a si fost. Nu am vrut sa mai vad nicio alta locatie.

De organizarea nuntii s-au ocupat cei de la Bon Mariage asa ca am fost foarte relaxata stiind ca alaturi de mine vor fi cei mai buni din domeniu. Dupa o discutie si o vizita la fata locului mi-au confirmat ca locatia in sine era atat de frumoasa, o oaza de liniste, incat ar fi fost pacat sa o incarcam cu foarte multe decoratiuni pretioase.

Ca decor am plecat de la ideea de un party relaxat, vara pe lac, la lumina lumanarilor. Asa ca am optat pentru flori de camp albe si decoratiuni all white, sute de lumanari si felinare tot albe, chiar si covorul pe care am pasit catre ceremonie a fost alb.

Alin Caraman a venit cu o idee foarte buna la care eu nu ma gandisem: sa luminam lacul si intreaga locatie cu ajutorul unor lumini arhitecturale si astfel intreaga locatie a fost pusa si mai mult in valoare.

A fost ca o poveste iar adevarata frumusete au dat-o invitatii, toti cei prezenti care au insufletit locul si s-au bucurat din tot sufletul pentru noi, ne-au impartasit emotiile si au dansat pana la rasaritul soarelui.

Cum nu ne-am dorit o nunta traditionala (nu am respectat nicio traditie) ci o petrecere la care invitatii nostrii sa se simta relaxati si sa se distreze, am avut muzica live toata noaptea. Am inceput cu un saxofonist, un band de coveruri si spre dimineata o artista care i-a ridicat pe toti la hore si sarbe.

Cum fusesm prea linistita si relaxata pana in ziua nuntii ceva trebia sa imi strice zen-ul si anume vremea. Vara acesta a fost una atipica. Nu a fost confortabil deloc sa vezi prognoza meteo in acea zi cu vant, ploaie insotita de tunete si fulgere si temperaturi de 17 grade noaptea in luna august, iar tu sa organizezi un eveniment atat de important si unic in viata ta. Degeaba incercau domnisoarele de onoare si familia sa ma inveseleasca...eu tot cu ochii in telefon am stat sa verific prognoza sperand intr-o minune.

Se zice ca , daca iti doresti ceva foarte mult, si te rogi, cineva acolo sus te asculta si se intampla. Dupa o dimineata innorata soarele a stralucit atat de puternic dupa pranz incat a trebuit sa schimbam locul candy bar-ului.

Intradevar a fost furtuna, frig si vant puternic in Bucuresti, iar la doar 25 de km distanta, in Snagov era soare si frumos. Nu mi-a venit sa cred! Nici invitatilor nu le venea sa creada cand veneau din Bucuresti pe ploaie si vant si ajungeau la Snagov unde era soare si cald.

Momentul ceremoniei a fost cel mai emotionant. Fratele meu m-a condus spre altar (mai emotionat decat mine:) ) pe muzica live a saxofonului care interpreta o piesa superba "Nothing is gonna change my love for you" iar in fata mea erau oamenii pe care ii iubesc cel mai mult asa ca nu m-am putut abtine sa nu plang putin de bucurie.

Cand a inceput ceremonia soarele stralucea cu putere. La un moment dat, in timpul ceremoniei a inceput sa picure cu soare, cativa stropi timp de 5 minute iar la finalul ceremoniei preotul ne aratat tuturor curcubeul si am inteles ca perfectiunea este redata de fapt de mici imperfectiuni care dau magie evenimentului. Deci am avut de toate.

Am pregatit tot felul de surprize invitatilor. De la lampioane, la vitrina cu inghetata adusa special de la Venchi unde a fost coada toata noaptea, la un filmulet facut de Iulia, una din domnisoarele de onoare cu poze cu noi doi de-a lungul celor 9 ani.

Apropo de domnisoare de onoare, au fost 4 la numar, toate blonde (coincidenta) imbracate in rochii nude purtand coronite din flori naturale pe cap si buchete asortate. Au fost zanele mele.

Cu rochia a fost destul de simplu in sensul in care am stiut inca de la inceput foarte clar ce nu vreau: adica o rochie tip printesa, voluminoasa, umflata si greoaie si la fel am stiut ca nu o vreau alba.

Astfel variantele mele s-au imputinat iar cand am probat modelul Yaneida, de la Pronovias am stiut ca e facuta pentru mine. Mi s-a parut perfecta! De culoarea sampaniei, simpla prin croi, urmarind linia corpului, dar foarte pretioasa datorita dantelei, a perlelor si a cristalelor cu care era decorata, plus o trena nu foarte lunga dar care dadea rochiei acel aer de poveste. Si cel mai important, extrem de comoda astfel incat am putut sa dansez cu lejeritate pana dimineata cand nu am stat locului o clipa.

Petrecerea care s-a terminat cu un selfie la 9 dimineata.