Am 25 de ani, dar viata m-a pus la incercare de nenumarate ori pana acum si am ajuns sa ma simt de 50 de ani, cu toate ca abia am implinit jumatate din aceasta varsta. Am citit multe povesti de dragoste neimplinita, in care da, marturisesc, de multe ori m-am regasit, insa alte dati stiam ca pot spune mai multe, ca am trecut prin experiente poate mai dureroase decat ale celorlalte femei de varsta mea, ca inima mea este tulburata, nefericita si ignorata complet de omul caruia i-am dedicat-o pe de-a intregul
Repet, nu se poarta urat cu mine, nu-mi lipseste nimic practic – multe femei ar fi fericite in locul meu, in schimb eu nu pot sa ma bucur cand, in loc sa dorm cu sotul meu noaptea in pat, dorm cu baietelul. Ma simt singura si, in afara de ce fac in casa si pentru baiat, nu se intampla nimic frumos. Fiecare zi e la fel, Sorin o iubeste in continuare pe fosta lui iubita, eu sunt singura, nu am cu cine sa vorbesc… Uneori ma gandesc sa plec, sa-mi iau copilul si sa plec, dar unde? Sa ma intorc la parintii mei, unde am fi amandoi saraci si nefericiti, dar poate as mai avea o sansa la iubire?
Nadia
Sursa: Kudika.ro
Citeste si alte articole pe Kudika. Noi iti recomandam:
18 lotiuni si creme pentru plaja