Mi-am gasit sotul pe internet

Vremurile sunt in continua schimbare iar timpul prezent este eclipsat de tehnologie. Traim un ritm alert al progreselor, astfel incat clipele libere incep sa devina o raritate pretioasa de care de multe ori nu stim sa ne bucuram. Ca orice om, tendinta mea duala m-a impins intotdeauna sa caut perechea sufletului meu. Nu stiu de unde se naste aceasta dorinta, poate din singuratate, poate din bucuria de a adormi langa un suflet drag si a te trezi in aceleasi brate calde, poate din nevoia femeii de a avea un copil sau nevoia intima si puternica a femeii de a se simti iubita si a iubi... poate toate acestea la un loc.

Ritmul de munca ne face sa ne simtim epuizate la finalul zilei, machiajul este intins de mult mai ales de caldura, iar chipul nostru deja nu mai exprima prospetime si veselie, iar pasiune nici atat. Ca sa poti flirta trebuie sa ai macar un minim de sex-appeal si mai ales trebuie sa ai cu cine. Nici masina personala si nici mijloacele de transport in comun nu ne ofera prea multe posibilitati, poate doar intalnirile cu clientii de care ma ocup la serviciu, insa in privinta aceasta n-au reprezentat un succes. Poate doar week-end-ul cu iesirile de seara...

Desi multe dintre prietenele mele contesta opinia mea pozitiva in privinta comunicarii pe internet, totusi eu am considerat ca orice sansa trebuie exploatata. Mai mult, mi s-a parut destul de comod, iar astfel de comunicari pot sa ia nastere oricand, la orice ora. Se spune ca o relatie are doi stalpi de rezistenta: sexualitatea si comunicarea. Pe cea din urma o poti descoperi cu usurinta in cadrul comunicarii virtuale, ba chiar se pot afla si cateva detali mai... picante.

Noroc la intalnirile din week-end n-am avut, poate si datorita pretentiilor mele, insa consider ca nu poti sa ai o relatie cu o persoana pe care nu o consideri potrivita pentru asa ceva. Nu neaparat ca as fi avut critici de adus, am intalnit si barbati minunati pe care ii am prieteni si pe care ii respect si admir foarte mult, insa nu au acel “ceva” ce ma face sa simt fluturasii din stomac. Cine nu a simtit niciodata emotia dragostei cred ca a trait degeaba...

Intr-o seara, la o ora destul de tarzie, cautand unele produse vestimentare pe internet (caci planuiam o sesiune de cumparaturi) am primit un mesaj online. Era o provocare interesanta la o opinie pe care o sustinusem in blogul meu. Randurile scrise s-au inmultit intr-un ritm rapid iar discutia a devenit atat de placuta, incat aproape se facuse dimineata cand am hotarat sa mergem la culcare. Era un El la ale carui spuse imi ramasese gandul. A doua seara am discutat din nou, iar in scurt timp comunicarea noastra din fiecare seara devenise un lucru obligatoriu. Saptamanile au trecut, am aflat multe unul despre celalalt, am schimbat poze, pareri, ne-am sustinut reciproc, ne-am marturisit supararile si bucuriile, iar dorinta de a ne cunoastre fata in fata devenea din ce in ce mai mare. Prietenele mele imi spuneau ca probabil manifest o forma noua de nebunie, spunandu-mi ca toata prietenia noastra nu putea fi reala, tot ce credeam se afla doar in mintea mea.