Prea tarziu...

Te grabesti sa-ti expui explicatiile, dar ma grabesc sa-ti spun ca e prea tarziu. Ai putea mai bine sa le pastrezi pentru femeia care o sa mai creada in tine. Nu mai vreau sa le aud. Nu mai ma ajuta cu nimic. Cu chiu, cu vai, abia abia m-am ajutat de una singura. Iar tu, da, credeai ca poti face rau fara ca remuscarile sa muste mai rau din tine. Credeai ca poti sa te joci cu sufletele si ranile sufletelor ranite sa nu se intoarca inapoi in sufletul tau. Credeai ca daca pleci, se surpe pamantul. Ma inghite si gata, nu mai stii de mine. Ca si cum niciodata nu as fi existat. Nu ti-a pasat nicio secunda de mine. Nu ti-a pasat de ceea ce ai iubit. Credeai ca minciunile tale or sa ma faca sa caut adevarul mai tarziu. Credeai ca nu stiu sa mai zambesc, sa-mi mai gasesc rostul in viata. Cat te-ai inselat, cum ai putut sa te mai minti...

Esti prea orb sa vezi si crezi ca ochii mi se strang de fericire. Ochii mei se strang cald de satisfactie si simt cum cele cateva riduri de sub ochi pe care suferinta le-a pus acolo se netezesc cu cel putin un an. Inima ta respira langa a mea, enervant de aproape, prea greu, prea sufocant. Acum in inima mea imi cresc plamanii de mandrie si satisfactie. Atunci ti se parea ca nu am mandrie, iar tu erai dispus sa-mi arati ce inseamna. Acum te umilesti si arati caraghios si penibil. Ma privesti cu drag si cu aducere aminte si ti se pare ca vezi in ochii mei reminiscente de iubire. Dar ti se pare, iti spun. Sunt sclipirile date de multumirea de a ma sti razbunata. Orb sa fii si nu ai cum sa nu vezi cu cata indiferenta cu indiferenta. Sau poate cu ura. Cu razbunare. Cu ceva durere inca. Cu multumirea si amarul pe care le aduce o roata invartita prea tarziu. Dar cu iubire nu...

Ai ajuns prea tarziu. M-am schimbat. M-ai imbatranit. M-am maturizat cand am plecat si imi doresc sa nu ma mai intorc niciodata langa tine. E prea tarziu sa spui ca iti pare rau acum daca nu ti-a parut rau atunci. Tu ai plecat atunci. Eu respir acum. Traiesc in acest moment. Ma simt vie cand pot. Imi tin inima sus, sus de tot ca sa nu o mai impunga nimeni si nimic. Vorbele goale nu o mai misca. Minciunile nu o mai fac sa tresara. Tu nu mai insemni nimic pentru tine. Chipul tau nu mai ii spune nimic inimii mele. Mainile tale nu mai misca carnea mea. Vocea ta a parasit de mult timp visele mele. Nu mai exista de cand ma stiu un Noi. Pentru tine este prea tarziu.

Sursa: Garbo.ro

Citeste si alte articole pe Garbo. Noi iti recomandam:

Bancuri cu Geoana si Basescu
Cum sa te razbuni pe amanta sotului
Sani mai mari prin 6 metode naturale