Setari Cookie-uri

Pe vremuri

Pe vremuri, nuntile facute la tara aveau un farmec aparte pentru ca erau incarcate de simboluri si semnificatii si urmau traditii transmise din generatie in generatie. Pe alocuri unele dintre aceste traditii se mai pastreaza, desi la multe din acestea s-a renuntat odata cu trecerea timpului, in special la oras. Totusi, nimic nu ne impiedica sa privim cu nostalgie in urma si sa ne amintim cum se faceau nuntile in urma cu multi ani.

Pe vremuri, nuntile facute la tara aveau un farmec aparte pentru ca erau incarcate de simboluri si semnificatii si urmau traditii transmise din generatie in generatie. Pe alocuri unele dintre aceste traditii se mai pastreaza, desi la multe din acestea s-a renuntat odata cu trecerea timpului, in special la oras. Totusi, nimic nu ne impiedica sa privim cu nostalgie in urma si sa ne amintim cum se faceau nuntile in urma cu multi ani.

O traditie care poate nu s-a pierdut in totalitate pe alocuri, este obiceiul oamenilor de a organiza adunari si targuri la care fetele dornice de maritis iau parte pentru a fi vazute si petite de baieti. Acest obicei se practica si in alte tari nu doar la noi.

Fiind un eveniment atat de important deopotriva pentru tinerii care urmeaza sa se casatoreasca si pentru familiile acestora, cat si din punct de vedere social, nuntile tinau o saptamana (de joi pana miercuri). In timp, durata lor s-a scurtat la trei zile apoi la doar o singura zi, aleasa fiind in general sambata.

Invitatii, spre deosebire de modul in care se procedeaza azi, nu erau chemati prin inmanarea unei invitatii scrise, ci exista un vornic care umbla din casa in casa, purtand cu el o plosca cu vin sau rachiu pe care il impartea, la casele pe la care trecea, impreuna cu invitatii. Obiceiul acesta era mai des intalnit in satele de munte.

Oamenii onorau cu totii aceste invitatii, exceptie facand doar cei grav bolnavi sau cei care purtau doliu, pentru ca se considerau a fi inruditi fie dupa familia mirelui, fie dupa familia miresei. Dar participarea lor la nunta nu se rezuma la simpla prezenta la masa festiva ci includea si ajutorul pe care-l acordau familiilor mirilor, ajutand la diverse pregatiri cum ar fi prepararea mancarii si a prajiturilor, aranjarea si impodobirea locului unde avea sa se tina masa festiva, iar uneori in caz de nevoie, ii imprumutau cu vesela, scaune si mese.

In ziua de vineri prietenii mirelui si prietenele miresei, urmand un ritual, ajutau la scoaterea din casa a zestrei si-a lucrurilor fetei si la transportarea lor in casa baiatului, unde puneau toate lucrurile la locul lor. Duminica dimineata incepea cu lautarii care cantau in casa mirelui ca mai apoi trei dintre acestia sa porneasca spre casa miresei. Nuntasii erau primiti cu vin, iar copiii si tinerii aveau puse in piept batiste. Odata ajunsi la casa miresei acestia intrau in curte pe sub o paine rotunda infipta in doi araci. Intre timp soacra mica, nasa si cateva fete se ocupau de pregatirea miresei.
Citește și:

Vizionare placuta


Kudika
13 Noiembrie 2007
Echipa Kudika

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.