Povestea unei nunti de vis

Locul unde ne-am indragostit, ne-am tinut in brate de atatea ori, ne-am jucat, ne-am bucurat de ploi calde de vara pe aceeasi banca, acela este locul in care am vrut sa ne plimbam si in ziua nuntii noastre. Asa am ajuns noi in Gradina Botanica, unde cei de la intrare ne cunosteau deja si ne-au deschis larg portile, intampinandu-ne cu zambete si felicitari. Cu noi erau parintii nostri si inca 10-15 persoane dragi, i-am luat cu noi sa se bcure si ei de frumusetea naturii si de cateva minute de relaxare si plimbare in aer liber. Bineinteles ca fotograful era cu noi si a avut grija sa avem in album imortalizate minunatele momente. Ce-i drept, am avut noroc de un fotograf si un cameraman bun, au fost precum nistre furnicute, tot timpul in jurul nostru sau acolo unde era nevoie. Si noi am avut grija sa ii informam cat mai bine care va fi succesiunea momentelor nuntii noastre.

In fine, dupa o jumatate de ora savurata in gradina dragostei noastre am plecat spre casa caci trebuia sa ne schimbam vestimentatia. Lume multa in caminul nostru, cu multe cutii care mai de care mai colorate, pe care le-am primit cu multa bucurie si am avut grija sa multumim pentru fiecare in parte, desi la inceput am fost atat de ametiti ca nu ne dadusem seama ca era vorba despre cadouri, Insa am realizat in timp util si, in amuzamentul tuturor, am “recuperat” multumirile pierdute.

Am intrat in camera sa ma imbrac mireasa. Visam de atat timp la acele momente, incat parca se intamplau aevea, abia de realizam ce se intampla cu mine, parca pluteam dincolo de realitate. Carmen, din nou langa mine, s-a ocupat si de aceasta data cu mult succes de imaginea mea. Gata, eram mireasa! Mama plangea in hohote langa mine, a intrat si tata cu ochii plini de lacrimi, si nu mai aveam mult pana incepeam si eu sa plang in hohote, noroc cu o buna prietena care imi era si domnisoara de onoare si care este foarte glumeata, astfel a stiut sa faca haz de situatie si sa imi “declanseze” numai zambete.

Am iesit din camera in admiratia si aplauzele tuturor, am primit o declaratie de dragoste din partea puiului meu cu conditia sa nu incep sa plang (nu am fost superstitiosi si rochia de mireasa am cumparat-o chiar cu el), m-a luat de manuta si am plecat sa depunem juramintele de dragoste in fata Domnului. Cand am intrat in biserica atmosfera era angelica, un cor canta cu voci de te infiorau, iar stalpii si scaunele erau frumos ornate (ne-au lasat sa aducem si scaune in plus pentru cei care ne erau alaturi in acele momente). Preotii au fost draguti cu noi si toata lumea a admirat slujba, desi... pe mine m-a cam plictisit, insa toate slujbele au acest efect asupra mea, noroc cu dansul in jurul mesei, care m-a amuzat copios, caci au fost cateva impiedicari. Am iesit din biserica, am facut nenumarate poze, apoi am fugit spre restaurant, caci eram deja in intarziere.

---