Setari Cookie-uri

Povestea unei nunti de vis

Casatoria are pentru fiecare o conotatie aparte. La fel si pentru mine. Din ziua in care mi-a spus ca vrea sa fiu mireasa lui nu mi-a mai stat gandul decat la nunta. Minunatul moment a fost intr-un din zilele friguroase ale concediului de Craciun, acele zile in care stai in casa si nu ai foarte multe activitati. Nici noi nu aveam treburi de facut si ne bucuram de caldura camerei noastre, caci eram la munte. Ceea ce am apreciat amandoi la acele momente a fost faptul ca, desi in lipsa activitatilor oamenii se plictisesc, totusi noi ne simteam mai bine ca oricand impreuna. In acea perioada am avut numai zile de vis si am realizat cat de bine ne simtim cand suntem doar noi doi, singuri, si cat de multe nimicuri frumoase ne puteau face fericiti, mai fericiti decat daca am fi realizat ceva maret. Atunci ne-am dat seama amandoi ca suntem suflete pereche.

Cand am ajuns la restaurant ne asteptau deja cateva persoane si am avut grija sa trimitem inainte un cavaler si o domnisoara de onoare, in primul rand pentru a vedea cum arata sala si, in cazul in care ceva nu era in regula, sa fie timp pentru schimbari, iar in al doilea rand sa fie cineva acolo daca vor ajunge cativa invitati inaintea noastra. Ne-am cerut scuze de intarziere, iar la intrarea in sala ne astepta un chelner cu o tavita plina de trandafiri in care erau asezate cu grija doua pahare de sampanie din cristal. Am ciocnit cu printul meu intru fericirea noastra, apoi cu fiecare invitat in parte. Pentru invitati erau patru chelneri cu tavite pline de pahare.

Invitatii au fost mai apoi preluati de cavalerii si domnisoarele de onoare si orientati catre mesele lor, iar in urmatoarea ora fiecare a servit aperitive ascultand in surdina playlistul pe care il pregatisem special pentru aceste momente. Dupa ce s-au adunat toti invitatii Dj-ul a anuntat deschiderea ringului de dans. Luminile s-au stins, iar noi am plutit pe ritmul unui vals vienez pe care cu greu l-am invatat intr-o luna de zile de pregatiri cu instructorul nostru de dans. Cert e ca a iesit superb, iar mai apoi am dansat un quick- step (ne plac dansurile mai rapide) si, in final, surpriza pentru invitati: patru cupluri de dansatori profesionisti, doua de adulti si doua de copii, care au incins atmosfera printr-un dans superb de samba, ca mai apoi tot ringul sa fie plin. Am primit multe aprecieri pentru ideea noastra de a anima atmosfera cu dansatorii, caci acestia au avut grija sa ii invite la dans pe cei care inca nu avusesera curajul sa se prezinte pe ring. A fost superb, am dansat pana dimineata, nu am apucat decat o mica prajiturica sa mananc. Este destul de dificil sa incerci sa stai de vorba cu toate persoanele, sa fii si pe ringul de dans pentru a-i anima pe toti si a mentine atmosfera, sa iti mai refaci machiajul din cand in cand si sa te pregatesti si de urmatoarele evenimente, astfel ca nu am reusit sa stau de vorba chiar cu fiecare persoana in parte. Tortul a fopst superb, doua inimioare suprapuse, ornate cu trandafiri naturali. Buchetul de mireasa (unul simplu, doar din nuferi) l-a prins o prietena de 22 de ani, foarte bucuroasa la gandul ca avea sa fie viitoare mireasa si care plutea de fericire cand i-am pus voalul. Au fost cateva inconveniente in special cu chelnerii, insa noi i-am rugat pe invitati sa spuna atunci cand ceva nu este in regula, iar de rezolvarea unor astfel de probleme s-a ocupat tata, ca sa ne lase pe noi sa ne distram, sa nu ne certam cu cineva fix in ziua nuntii noastre, astfel ca el primea “reclamatiile”, noi am aflat de ele abia dupa nunta. Ce pot spune, au fost momente superbe. Nunta s-a terminat pe la 5-6 dimineata, iar noi am fugit acasa pentru un somn de doua ore si pentru a ne lua bagajele sa plecam in luna de miere, pe care am facut-o intr-una din insulele Greciei.

Citește și:

Vizionare placuta


Kudika
3 Iunie 2008
Echipa Kudika
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.