Stiu ca ai asteptat aceasta zi ca sa-ti spun “te iubesc”, dar si eu am asteptat-o ca sa nu o fac. Nu stiu sa o spun cum este scris in stele, cum se vede in arbori, cum se aude in frunze. Nu stiu sa o deslusesc cum e infierata in carti, nu stiu sa o marturisesc la fel de frumos si dulce cum au zaharisit-o altii. Nu a plouat in picaturi cand ne-am iubit, nu a curs soarele cand ne-am oprit. Nu m-am trasformat in inger, nu te-ai blocat in alte spatii. Nu s-a auzit niciun adio, nu s-a gasit niciun suflet printre suflete, nu m-a lovit nenorocirea, nu am cules aripi de suflet prin asternuturi ciufulite.
Nu am putut sa dorm azi noapte pentru ca ai fost plecat si nu m-am putut trezi de dimineata pentru ca te-am intalnit in vis. Am racit caci nu m-ai invelit, am ochii galesi si tristi caci nu i-ai privit, am viata multa, dar ai uitat sa o invii. Ma ierti mai mult decat merit, mai repede decat ma astept si merit mai mult decat sa ma ierti.
Ma superi si uiti ca trebuie sa ma iei neaparat in brate dupa aceea si sa ma impaci. Ma saruti si crezi ca stii sa-ti exprimi iubirea. Nu vreau un sarut in fuga, vreau doua cu patima, in tihna. Nu vreau doar flori si nu doar in aceasta zi. Vreau sa-ti pui inima in ele in fiecare zi. Stiu sa amenint si stiu si sa plec daca nu o mai ma faci sa ma simt iubita. Crezi ca gesturile de iubire sunt mai presus de cuvinte, dar eu cred mai mult in sinceritatea cuvintelor decat in minciuna gesturilor. Nu vreau sa fii multumit de mine, vreau sa fii multumit cu mine. Nu vreau iubirea ta pasiva, vreau iubirea care ma face sa vad focuri in locuri acoperite de cenusa. Nu vreau sa fiu copilaroasa, vreau gesturi de femeie fatala. Femeia ta fatala...
Spune-ti parerea!