Sta in picioare langa tine, ii simti umbra pe obraz si respiratia calda. Si te gandesti ca poate e ultima oara cand mana lui aspra iti va atinge parul ravasit si fata plansa. Nu concepi sa traiesti viata fara el, nu iti imaginezi o dimineata in care sa te trezesti si sa nu fie langa tine, printre asternuturi si perne, printre ganduri si iubiri apuse. Si te intrebi: cand incepe de ce incepe? Si cand se termina de ce se termina? In fractiunile de secunda care urmeaza mintea iti fuge departe si ai vrea sa il urasti ca sa nu il mai iubesti atat de mult.
Care este pragul sau limita fina in care iubirea se transforma in durere si suferinta? Cand a iubi inseamna prea mult?
Cand toate discutiile se invart in jurul lui, cand toate frazele incep cu El.., cand toti prietenii lui sunt si ai tai desi nu ai nimic in comun cu ei, cand renunti la planurile tale pentru el, cand iti instrainezi amicele de-o viata pentru ca el nu le agreeaza – inseamna ca iubesti prea mult.
Cand nu iti place comportamentul lui, nu iti plac glumele cu conotatie nepotrivita pe care le face, cand nu iti place stilul agresiv pe care il adopta uneori insa te gandesti ca, daca tu vei fi suficient de tandra si disponibila, o sa se schimbe pentru tine – inseamna ca iubesti prea mult.
Cand relatia cu el iti pericliteaza starea fizica de bine si starea de integritate emotionala, cand ii preiei dispozitiile si gandurile, cand uiti cine esti tu in relatia cu el – inseamna ca iubesti prea mult.
Spune-ti parerea!